Impactul dietei din copilărie asupra creierului, conform unei cercetări recente
Consumul de alimente nesănătoase în copilărie poate lăsa o amprentă permanentă asupra centrului de control al apetitului din creier, chiar și în cazul normalizării greutății corporale ulterior. O cercetare nouă arată că o dietă bogată în grăsimi și zaharuri în primele etape ale vieții cauzează perturbări durabile în hipotalamus. Potrivit neurosciencenews.com, acest studiu oferă și speranță, demonstrând că intervenții cu bacterii intestinale specifice pot restabili semnalizarea sănătoasă între creier și intestin.
👉 Efectele dietei bogate în grăsimi și zaharuri în copilărie asupra hipotalamusului
Un model de studiu pe șoareci a relevat că expunerea la o dietă bogată în grăsimi și zaharuri în copilărie generează modificări persistente în comportamentul alimentar la vârsta adultă. Aceste schimbări comportamentale sunt legate de perturbări durabile în hipotalamus, o regiune cheie a creierului implicată în controlul apetitului și echilibrul energetic. "Descoperirile noastre arată că ceea ce consumăm în copilărie contează cu adevărat", a declarat Dr. Cristina Cuesta-Martí, prima autoare a studiului. "Expunerea dietetică timpurie poate avea efecte ascunse, pe termen lung asupra comportamentului alimentar." Studiul sugerează că dietele nesănătoase din copilărie afectează căile cerebrale implicate în comportamentul alimentar, cu efecte ce pot crește riscul obezității ulterior.
👉 Intervenții pentru microbiota intestinală
Cercetătorii au descoperit că intervențiile țintite asupra microbiotei intestinale pot ajuta la contracararea efectelor pe termen lung ale dietei nesănătoase. Un probiotic specific, Bifidobacterium longum APC1472, a avut un impact semnificativ asupra comportamentului alimentar, cauzând doar modificări minore în compoziția microbiomului, sugerând un mod de acțiune bine țintit. În comparație, combinația de prebiotice (FOS+GOS) a generat modificări mai ample în microbiomul intestinal.
Dr. Harriet Schellekens, investigator principal, a subliniat: "Este esențial să arătăm că targetarea microbiotei intestinale poate atenua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase din copilărie asupra comportamentului alimentar ulterior. Susținerea microbiotei intestinale din prima zi de viață contribuie la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase în viața ulterioară."
Prof. John F. Cryan, vicepreședintele pentru cercetare și inovație la UCC, a afirmat: "Studii ca acesta ilustrează cum cercetarea fundamentală poate conduce către soluții inovatoare pentru provocările societale majore. Prin dezvăluirea modului în care dieta timpurie modelează căile cerebrale implicate în reglarea alimentării, această muncă deschide oportunități noi pentru intervenții bazate pe microbiota."
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Universitatea din Sevilla (Spania), Universitatea din Göteborg (Suedia) și Teagasc Food Research Centre (Fermoy, Irlanda), fiind finanțată de Research Ireland, o bursă de doctorat a Guvernului Irlandez și o bursă de cercetare de la Biostime Institute for Nutrition & Care.
