Uniunea Europeană și India finalizează un acord de liber schimb după două decenii de negocieri

Pe 27 ianuarie, Uniunea Europeană și India au anunțat încheierea negocierilor pentru un acord de liber schimb de amploare, ce va reduce drastic tarifele vamale și va deschide piața indiană, cea mai populată din lume, către companiile europene. Conform digi24.ro, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat acest acord drept „mama tuturor acordurilor”, în timp ce premierul indian Narendra Modi a subliniat importanța parteneriatului economic, ce ar putea reprezenta aproximativ un sfert din PIB-ul global.

👉 Beneficiile acordului pentru economia globală

Un acord de liber schimb favorizează reducerea sau eliminarea tarifelor la import și export și facilitează comerțul. „Este, practic, o formă de piață mai integrată, prin eliminarea sau reducerea tarifelor la import și export”, a explicat Sergiu Delcea, lect. univ. dr. la Universitatea din București. Importanța acordului UE-India constă în deschiderea unei piețe mari, dar tradițional protejate. Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale, a subliniat că „India modernă a fost mereu axată pe protecționism și supra-reglementare birocratică”. Liberalizarea obținută de UE este, în opinia sa, „fenomenală raportat la tipicul Indiei”. 

Conform Comisiei Europene, India se angajează să elimine sau să reducă tarifele pentru 96% din importurile din Uniunea Europeană, iar UE va elimina tarifele pentru aproximativ 90% din produsele importate din India. Un aspect esențial este sectorul auto, unde tarifele de până la 110% pentru autoturismele europene vor fi reduse treptat la 10%. De asemenea, se introduc cote anuale pentru importuri, ce permit intrarea a 250.000 de autoturisme la acest tarif redus, o cotă semnificativ mai mare comparativ cu Marea Britanie.

👉 Impactul asupra României și provocările pieței

România ar putea beneficia semnificativ în sectorul auto și al componentelor auto, având în vedere că liberalizarea comerțului poate duce la apariția oportunităților pentru mașini din segmentele de cost redus și mediu. Georgescu menționează exemplul companiei Nemak, care recent a investit în România prin preluarea unor fabrici de componente din aluminiu. În sectorul agroalimentar, România poate importa mai ieftin produse precum orez, condimente sau fructe de mare, care nu concurează direct cu producția locală.

Cu toate acestea, ambii experți avertizează asupra provocărilor pentru firmele românești, care nu par pregătite pentru expansiunea pe această piață complexă. Georgescu atrage atenția asupra subcapitalizării și aversiunii la risc, în timp ce Delcea subliniază că IMM-urile solide pot reuși, dar necesită sprijin instituțional și capacitatea statului de a utiliza clauzele de protecție. De asemenea, oportunitățile pot veni cu riscuri, în special pe piața muncii și în industria auto, unde România se confruntă cu segmentul vulnerabil al pieței.