BNR avertizează: România ar fi fost în incapacitate de plată fără reformele fiscale
Update 3 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, subliniază într-un articol postat pe blogul BNR că adoptarea reformelor fiscale a fost esențială pentru a evita o situație economică dezastruoasă. Lazea afirmă că, în absența acestor măsuri, „astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani”, conform informațiilor prezentate de digi24.ro.
👉 Impactul măsurilor fiscale în evitarea crizei și recesiunii
Valentin Lazea accentuează faptul că, fără măsurile de consolidare fiscală, România ar fi fost retrogradată la categorie „junk” de către agențiile de rating. De asemenea, el menționează că, grație acestor măsuri, țara a evitat recesiunea, înregistrând o creștere economică de aproape 1% în 2025. Această abordare a facilitat, de asemenea, ieftinirea împrumuturilor externe și interne, contribuind la reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB.
Lazea a evidențiat că, în ultimele șase luni, au fost înregistrate progrese semnificative în înlocuirea modelului de creștere bazat pe consum cu un model centrat pe investiții. El speră că tendința aceasta va continua în viitor.
👉 Responsabilități în politicile fiscale și evoluția economiei românești
Conform economistului, deteriorarea finanțelor publice nu poate fi atribuită exclusiv guvernelor recente. Lazea susține că „locul în care ne aflăm astăzi este produsul politicilor fiscale din ultimii zece ani”. El reamintește că România îndeplinea, în 2015, toate criteriile de aderare la zona euro, dar guvernele au preferat să prioritizeze rapiditatea creșterii economice în detrimentul echilibrelor macroeconomice.
În contrast, Bulgaria, care a optat pentru un ritm mai echilibrat de creștere, a reușit să adere la zona euro în 2026, subliniază Lazea. El pledează pentru o evaluare corectă a responsabilităților în ceea ce privește starea economiei, evidențiind și rolul consumului individual, care a crescut rapid în comparație cu consumul administrației publice.