România înregistrează cea mai ridicată inflație din UE, în pofida scăderii generale

Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în noiembrie 2025, România rămâne țara cu cele mai mari creșteri de prețuri, potrivit datelor Eurostat. Profesorul de economie Ovidiu Folcuț explică efectele scumpirilor asupra puterii de cumpărare și avertizează asupra unei mențineri a presiunilor inflaționiste în condițiile liberalizărilor anunțate.

👉Diferențe majore între România și restul statelor UE privind inflația

Potrivit datelor publicate de Eurostat, rata anuală a inflației în UE s-a redus în noiembrie 2025 la 2,4%, de la 2,5% în octombrie. Cele mai scăzute valori au fost în Cipru (0,1%), Franța (0,8%) și Italia (1,1%), în timp ce România a înregistrat o inflație de 8,6%, continuând să fie țara cu cele mai mari scumpiri, urmată de Estonia (4,7%) și Croația (4,3%). Comparativ cu octombrie, inflația a crescut în 10 state membre, inclusiv în România, unde s-a majorat de la 8,4% la 8,6%.

În zona euro, inflația anuală a rămas stabilă la 2,1% în noiembrie, ușor peste ținta pe termen mediu de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE). Serviciile au avut cea mai mare contribuție la inflație, cu 1,58 puncte procentuale, urmate de alimente, alcool și țigări (0,46 puncte), în timp ce prețurile la energie au influențat negativ cu minus 0,04 puncte procentuale.

👉Impactul inflației asupra puterii de cumpărare în România

Profesorul de economie Ovidiu Folcuț a subliniat pentru Digi24.ro că România este tot mai decuplată de restul statelor europene, iar scumpirile se reflectă direct în coșul zilnic de consum. „Dacă ne raportăm la produsele și serviciile pe care le plătim lunar, vedem foarte clar că același produs pe care îl cumpăram acum șase luni sau un an este mai scump astăzi”, explică el, adăugând că unele prețuri au crescut cu mult peste media inflației de circa 10%.

Profesorul a avertizat că presiunile inflaționiste afectează mai puternic persoanele cu venituri mici, pentru care coșul de consum reprezintă o pondere semnificativă din buget. „Chiar dacă salariile au crescut, oamenii nu își permit mai multe lucruri. Din contră, cumpără mai puțin, deși încasează sume mai mari”, a mai precizat Folcuț.

👉Perspective privind evoluția inflației și recomandările profesorului Folcuț

Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, cu creșteri de prețuri de 10,99% la servicii, 10,73% la mărfuri nealimentare și 7,64% la alimente. Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) indică o inflație anuală de 8,6%, utilizată pentru comparații europene.

Profesorul Ovidiu Folcuț a atras atenția că presiunile nu vor scădea rapid, în contextul liberalizării prețului la gaze și al discuțiilor despre majorarea unor taxe. „Liberalizarea prețului la gaze va avea un impact nu doar asupra facturilor populației, ci și asupra companiilor, care vor transfera mai departe aceste costuri în prețuri. Impactul va fi general, nu va rămâne doar la nivelul serviciilor”. Estimările indică o inflație menținută în 2026 în intervalul 6-7%, iar profesorul atrage atenția asupra unei deteriorări continue a nivelului de trai, în ciuda creșterii salariale: „Prețurile cresc într-un ritm mai rapid decât veniturile. În termeni reali, oamenii sărăcesc de la un an la altul, chiar dacă, pe hârtie, câștigă mai mult”.

În final, Ovidiu Folcuț recomandă autorităților să comunice onest și să seteze așteptări realiste pentru populație: „Nu putem vorbi despre o scădere bruscă a inflației. Probabil vor fi necesari trei-patru ani pentru a ajunge la niveluri de 3-4%. Important este să evităm promisiunile nerealiste, care pot duce la frustrare și tensiuni sociale”.