Ilie Bolojan analizează dezechilibrele din administrația locală și prezintă soluții pentru 2026

Premierul Ilie Bolojan a publicat o evaluare a dezechilibrelor existente în administrația locală din România, după discuțiile recente cu reprezentanții autorităților publice locale privind bugetul pe 2026. El subliniază că „pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni”, transmite Guvernul.

👉 Investiții locale ridicate, dar sprijin semnificativ din surse naționale și europene

Premierul a remarcat că „investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE”. Comparativ cu resursele proprii ale autorităților locale, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble. Acestea sunt susținute în principal prin programe naționale precum Anghel Saligny și din fonduri europene.

El a mai precizat că există diferențe semnificative între localitățile românești: „municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari”. Bolojan subliniază că, deși sistemele administrative pot diferi între țări, comparațiile rămân relevante pentru înțelegerea acestor dezechilibre.

👉 Dezechilibre majore între venituri și cheltuieli în administrația locală

Premierul explică că administrațiile locale din România depind foarte mult de transferurile de la bugetul de stat, acestea reprezentând 83,1% din veniturile locale, comparativ cu o medie de 51,1% în Uniunea Europeană. Veniturile proprii, excluzând transferurile, reprezintă doar 1,51% din PIB, față de o medie UE mult mai ridicată, iar taxele și impozitele locale sunt printre cele mai reduse, înregistrând doar 0,74% din PIB.

De asemenea, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale din România ajung la 3,07% din PIB, de peste trei ori mai mult decât veniturile proprii din taxe și impozite locale, care constituie 0,74% din PIB. În contrast, media din UE arată o acoperire aproape egală între cheltuielile cu salariile (3,59%) și veniturile din taxe (3,68%). Această diferență pune presiune pe bugetul central pentru a susține salariile din administrația locală.

👉 Pachetul de reformă pentru administrația locală: obiective și beneficii

Ilie Bolojan susține că reforma administrației are ca scop creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și implicarea în cofinanțarea investițiilor locale. În plus, reforma va reduce cheltuielile de personal în administrațiile cu un număr excesiv de angajați, iar economiile rezultate vor fi redirecționate către îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni.

Premierul afirmă că reforma stimulează dezvoltarea economică locală, descentralizează competențele și susține performanța în administrație. Discuțiile avute miercuri cu reprezentanții localităților au inclus aceste aspecte, ce vor sta la baza construcției bugetului pe anul 2026, pentru un „buget al relansării și al investițiilor”.