Filmulețul surprinzător al Pixar sugerează o cale de ieșire din stagnare
Într-un moment de geniul creativ, Pixar a lansat Hoppers, o poveste care nu doar că aduce zâmbete și lacrimi, dar și un suspans neașteptat. Speculațiile referitoare la schimbările de direcție ale studioului sunt amplificate de succesul acestui film. Conform slate.com, Hoppers urmărește explorarea temelor profunde, ceea ce ar putea să îi ofere un nou impuls lui Pixar în fața provocărilor recente.
👉 Reacția publicului la o scenă tensionată din film
Filmul Hoppers marchează prima dată când am simțit un gâfâit colectiv în sala de cinema. Acest lucru s-a întâmplat datorită unei scene tensionate care ilustrează nemiloștea lumii naturale. Personajul principal, Mabel Tanaka (vocea lui Piper Curda), un adolescent de nouăsprezece ani, își găsește refugiul în natură și își înfruntă emoțiile tumultuoase lângă iazul liniștit de lângă casa ei, împreună cu bunica ei (Karen Huie).
Pe măsură ce Mabel evoluează de la o adolescentă melancolică la o tânără adultă, sprijinul din partea familiei ei dispare. Părinții ei se mută, bunica ei moare, iar iazul – ultimul loc stabil din viața ei – este golit de fauna care îi aducea confort și este programat pentru asfaltare în vederea unei autostrăzi.
👉 Tehnologia și conflictul ecologic din poveste
Printr-o serie de coincidențe, Mabel descoperă că profesorul ei de biologie (Kathy Najimy) a dezvoltat o tehnologie care permite oamenilor să transfere conștiința în animale mecanice – inclusiv în castori, o specie esențială care întreține ecosistemul iazului. Astfel, Mabel se conectează la un castor mecanic și pornește în căutarea misterului dispariției faunei din iaz.
Însă lumea pe care Mabel o descoperă în corpul împrumutat de castor nu este deloc idilică. Deși animalele trăiesc în aparentă armonie, ele sunt, de asemenea, conștiente de aspecte dureroase ale existenței. Când Mabel intervine pentru a opri atacul unui urs (Melissa Villaseñor) asupra unui castor adormit (Eduardo Franco), este dezvăluită o cultură animală în care fiecare specie are regulile ei – mamiferele asociindu-se cu mamifere, insectele cu insecte.
George (Bobby Moynihan), un castor cu o coronă de aur, este liderul mamiferelor, neștiind de ce casa lor a devenit neospitalieră. Cu o suspiciune bine fundamentată, Mabel investighează noul zgomot ciudat care a dus la dispariția animalelor, descoperind că provine de la un copac metalic similar unui turn de telefon, construit de primarul Jerry (Jon Hamm), care speră să câștige realegerea prin acest proiect.
Similar cu filmele Studio Ghibli, Hoppers își oferă o poveste familiară, dar reînvie tema mediului și a impactului uman asupra acestuia. Regizorul Daniel Chong, fost angajat al Pixar, aduce o abordare proaspătă, chiar dacă nu este primul care încearcă să redefinească stilul studioului.
Pete Docter, directorul creativ al Pixar, a confirmat recent că studioul a modificat filmul Elio, eliminând sugestiile referitoare la orientarea sexuală a eroului, pentru a evita discuții incomode pentru părinți. Observațiile subtile despre identitate sunt integrate în caracterul Mabel, care își face prima apariție pe skateboard, pe melodia „Rebel Girl” de la Bikini Kill, o imn punk queer.
Deși filmul nu se ridică încă la nivelul celor mai bune creații Pixar, sugerează totuși o posibilă reînvigorare creativă a studioului. Hoppers a obținut cel mai bun debut în box office pentru un original Pixar în aproape un deceniu, demonstrând că studioul nu trebuie să continue să producă versiuni mai slabe ale gloriilor sale anterioare.
