‘BTS: The Return’: Şase lucruri pe care le-am învățat din noul documentar revelator

Documentarul „BTS: The Return”, lansat pe Netflix pe 27 martie, oferă o privire profundă asupra grupului BTS, care a depășit așteptările inițiale și a devenit unul dintre cele mai vândute acte pop din lume. Potrivit rollingstone.com, filmul ilustrează atât dificultățile cu care se confruntă artiștii, cât și realizările lor, oferind o nuanță umană a călătoriei lor artistice.

👉 De la debutul nesigur la succes global

Când BTS a debutat în 2013, mulți nu se așteptau la prea mult de la acest septet. Ei proveneau dintr-o companie de muzică obscură care nu producea în mod obișnuit superstaruri. Totuși, cu multă muncă și talent, BTS au reușit să devină un fenomen global. Documentarul lui Bao Nguyen nu oferă o versiune îmbunătățită a poveștii grupului, ci aduce în față întâlniri cu managementul, unde arta membrilor nu se aliniază întotdeauna cu modelul de afaceri.

👉 Tensiuni între creativitate și obiective comerciale

Scenariile de confruntare între artiști și management sunt lăsate deliberate în documentar pentru ca spectatorii să reflecteze asupra lor. „Ce s-ar fi întâmplat dacă BTS ar fi ales o altă direcție?” se întreabă filmul, punând accent pe tensiunea dintre creativitate și constrângerile comerciale. Într-o cină coreeană în Los Angeles, membrii par extenuați și frustrați că nu avansează suficient de repede cu albumul „Arirang”. J-Hope exprimă dorința de a se distra făcând muzică, dar simte că sunt blocați într-o rutină industrială.

V subliniază că, deși ar trebui să fie ceva experimental, nu se simte diferit, iar Jimin adaugă că albumul este special, dar simt că se grăbesc să finalizeze proiectul din cauza timpului limitat. Această presiune se reflectă și în modul în care BTS percepe schimbările rapide din industrie.

Documentarul surprinde momentul în care RM compară rutina zilnică cu viața militară, ceea ce îl face să se simtă copleșit. În contrast, Jimin se arată relaxat acasă, bucurându-se de momente simple, cum ar fi spălarea vaselor. Cu toate acestea, Jin, primul membru care a fost înrolat, împărtășește dificultățile întâmpinate în timpul turneului său, demonstrând vulnerabilitate.

BTS se confruntă și cu presiunea de a integra mai multă limbă engleză în muzica lor, ceea ce complică lucrurile, având în vedere că majoritatea nu au cunoștințe avansate de engleză. Critica adusă unui astfel de demers de către Suga, care îndeamnă la păstrarea identității coreene, este un punct de vedere important în discuțiile despre globalizare.

👉 Importanța culturală a piesei „Arirang”

„Arirang” este ales ca un element central al proiectului, abordând teme profunde de durere și suferință. RM subliniază greutatea culturală a melodiei, iar în întâlnirile cu managementul, tensionarea dintre scopurile comerciale și valorile artistice devine evidentă. J-Hope respinge o propunere de a folosi un sample mai lung din „Arirang”, considerând că ar fi exagerat.

Documentarul explorează astfel nu doar drumul profesional al grupului, ci și impactul personal și cultural al muncii lor, întrebându-se la ce costuri au ajuns la succesul pe care îl cunosc astăzi.