Directorul general al INSCOP a explicat, în cadrul emisiunii „În fața ta”, cifrele din spatele sondajului care a arătat nostalgia pe care o simt românii când vine vorba despre comunism. Remus Ștefureac a combătut mitul mâncării mai bune din perioada comunistă și a punctat că la acea vreme nu existau controale ale calității. Remus Ștefureac susține că alimentele cele mai bune produse în România erau exportate în perioada comunistă, iar la acea vreme nu existau controale de calitate a alimentelor care să ateste dacă acestea erau sau nu bune. „Eu nu pot să fiu de acord cu lucrul ăsta. Nu era mult mai sănătoasă, iar în anii 80 se punea orice mâncare, și aici am și eu exemple, iarăși niște experiențe personale. Mama lucra în industria alimentară, dar îl citez acuma pe Radu Paraschivescu. Am avut o conversație la un podcast recent și, mă rog, având și el experiențele mai îndelungate decât mine, decât noi, în timpul regimului comunist, spunea: Domnule, erau toate mortăciunile în mâncare, mai ales în anii '80, pentru că tot ce era bun se exporta. Și ca să se hrănească poporul în parizerul ăla pe care noi azi îl glorificăm, puneau toate mortăciunile. Nu făcea nimeni control de calitate la acele alimente”. Directorul general INSCOP a dezbătut și rezultatul sondajului care arată că 80% dintre respondați considera că oamenii se ajutau mai mult în perioada comunistă. „Aici aș înclină să răspund da, probabil că așa e, dintr-un motiv foarte simplu: într-o societate totalitară în care sistemul, statul, poliția este dușmanul, oamenii încercau, într-adevăr, era un spirit oarecum probabil comunitar, să se mai ajute, inclusiv prin toate mijloacele, inclusiv mica corupție, pentru a supraviețui”, a declarat Remuș Ștefureac, în cadrul emisiunii „În fața ta”. De asemenea, sociologul a punctat că și în aceste vremuri există categorii de oameni care nu au dispun de toate condițiile. „Nici n-aș vrea să cădem într-un inchizitoriu. Și astăzi există categorii de români din zonele rurale, din orașele mici, care o duc rău și foarte rău. O parte din acești oameni nu mai au nicio familie, copiii lor au emigrat masiv din zonele rurale, din orașele mici. În acea diasporă care a votat cum a votat, așa cum a votat și ruralul, și orașele mici, nu prea mai au perspective de viitor, nu mai au speranțe. E o dezamăgire perpetuă. Sunt și factori psihologici aici pe care trebuie să-i luăm în considerare și merită să-i tratăm mai degrabă constructiv”, a adăugat Remus Ștefureac.