Telegram, o aplicație de mesagerie cu utilizare în creștere pentru grupurile radicale din România
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Telegram, o aplicație de mesagerie cu utilizare în creștere pentru grupurile radicale din România
Aplicatia de mesagerie Telegram nu este foarte populară în România, conform unui raport recent al companiei de consultanță Kepios. Aceasta arată că Telegram se află mult în urma altor platforme de socializare, cum ar fi Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok. Totuși, 26% dintre români folosesc Telegram cel puțin o dată pe lună.
Telegram a devenit un spațiu important pentru diverse grupuri, în special cele proruse care caută să submineze procesele democratice. Raportul publicat de OpenMinds subliniază că Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte, ceea ce îl face atractiv pentru grupurile de extremă dreapta. Autorii raportului notează că aceste grupuri folosesc platforma pentru a distribui conținut considerat „necenzurat” susținătorilor lor radicali.
În total, au fost identificate 202 de canale în limba română, împărțite pe categorii. Cel mai mare grup este format din canale de dreapta și anti-UE, care reprezintă 25% din rețea. Canalele din acest grup se concentrează, în principal, pe subiecte legate de Ucraina și știri din România. Un alt grup important este format din canale de teorii ale conspirației, care includ informații alternative despre diverse teme, inclusiv sănătate și politică.
Raportul menționează, de asemenea, un grup de actori locali pro-Kremlin care promovează perspectivele proruse în ceea ce privește Ucraina și alte subiecte internaționale. Printre aceste canale se numără și cele care distribuie propagandă rusească. De exemplu, au fost detectate 48 de canale de propagandă rusă care reprezintă 24% din rețeaua Telegram din România.
Un aspect îngrijorător este că canalele pro-Kremlin și cele de extremă dreapta creează o narațiune comună conform căreia România s-ar transforma într-o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost înregistrate mai mult de 1.500 de mențiuni pe diverse grupuri antiguvernamentale care susțin această idee. Canalele religioase au acuzat guvernul că ar fi orchestrat o „lovitură de stat”.
George Simion, liderul partidului AUR, este un politician de extremă dreapta care a atacat constant guvernul actual, afirmând că România se află sub controlul unei „mafii globaliste”. În același timp, figurile pro-Kremlin laudă teme populiste pentru a atrage susținerea publicului.
Alegerile din 2024 se preconizează a fi fierbinți, cu un scenariu electoral complex. Există cinci candidați principali, printre care George Simion, Crin Antonescu și Nicușor Dan, fiecare cu agende politice distincte. Instabilitatea guvernamentală și nemulțumirea față de actuala administrație creează un teren fertil pentru mesajele radicale.
Conform rapoartelor, scăderea încrederii în guvern și în sistemul democratic poate influența alegerile, în special în lumina anului 2023, când s-au observat o serie de proteste și critici pe rețele sociale. Monitorizarea alegerilor va fi atentă, atât din partea Bruxelles-ului, cât și din partea altor actori internaționali, mai ales având în vedere rolul României în Alianța NATO. Analizând aceste aspecte, este vital ca comunitatea internațională să rămână vigilentă la tendințele de radicalizare din rețelele sociale ca Telegram, care servește ca un canal de comunicare pentru viziunile extremiste.
