Oameni de știință stabilesc un nou record în fuziunea nucleară
Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Oameni de știință stabilesc un nou record în fuziunea nucleară
Oamenii de știință au realizat o descoperire importantă în domeniul fuziunii nucleare, reușind să mențină o plasmă timp de peste 22 de minute, stabilind astfel un nou record. Aceasta realizare a avut loc în reactorul operat de CEA (Comisia pentru energie atomică) la Cadarache, în sudul Franței, conform informațiilor furnizate de AFP și preluate de digi24.ro.
Fuziunea nucleară se dovedește foarte promitătoare, având potențialul de a oferi o energie curată, sigură, puțin costisitoare și aproape inepuizabilă. Acest proces imită reacțiile care au loc în centrul stelelor, unind două nuclee atomice derivat din hidrogen, spre deosebire de fisiune, care este utilizată în centralele nucleare actuale și implică ruperea nucleelor atomice grele.
Reactorul tokamak West a reușit să mențină o plasmă timp de 1.337 de secunde pe 12 februarie, stabilind un record cu 25% mai bun decât cel anterior, realizat în China. Anne-Isabelle Etienvre, director al cercetării fundamentale la CEA, a declarat pentru AFP că obținerea unei „plasme lungi” demonstrează controlul asupra acestui proces.
Pentru a realiza fuziunea nucleară, este necesar să se atingă temperaturi de minimum 100 de milioane de grade Celsius, o provocare din cauza instabilității plasmei, care poate duce la pierderi de energie. Deși progresele au fost semnificative, cercetătorii subliniază că există încă numeroase "obstacole tehnologice" de depășit înainte ca fuziunea termonucleară să poată produce mai multă energie decât consumă.
În perioada următoare, echipa de la reactorul West intenționează să obțină "durate de plasmă foarte lungi", de câteva ore, și să crească temperatura acesteia pentru a se apropia de condițiile optime pentru fuziune. De asemenea, se va analiza impactul plasmei asupra durabilității componentelor tokamak-ului.
Scopul final este de a pregăti exploatarea științifică a proiectului Iter, un reactor experimental initiat în 1985 de Uniunea Europeană și alte țări mari, cu producția primei plasme, inițial programată pentru 2025, fiind amânată acum pentru cel puțin 2033, din cauza întârzierilor și depășirilor de costuri.
