Generația Z caută echilibru între viața personală și carieră
Update cu 3 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Generația Z caută echilibru între viața personală și carieră
Generația Z, formată din tineri născuți între 1996 și 2015, are preferințe unice în privința alegerii locului de muncă. Conform digi24.ro, aceștia prioritiză echilibrul între viața personală și carieră, un aspect semnificativ diferit față de angajatorii lor, care sunt mai în vârstă.
Un studiu recent arată că 26% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă. Sociologul Romulus Oprica menționează că „cei care nu sunt expuși unui sistem de educație adaptat zilelor noastre se pierd”. El subliniază că mulți tineri au așteptări mari, dar lipsesc de experiență, ceea ce le îngreunează integrarea pe piața muncii. Oprica atrage atenția asupra abandonului școlar, o problemă alarmantă în societatea românească.
Loredana Stanciu, coordonator al Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră UPT, observă că tinerii vin cu cerințe salariale mai mari decât competențele pe care le dețin. „E nevoie de multă comunicare și răbdare pentru a-i ajuta”, afirmă Stanciu, descriind generația ca fiind foarte sensibilă.
Diferențele de mentalitate între generații se evidențiază în discuțiile cu tinerii. Unul dintre aceștia afirmă: „Se pune o barieră, oarecum, între generația noastră și cei vechi, pentru că am fost crescuți altcumva”. Mulți tineri își doresc să câștige bani rapid și se feresc de munca tradițională.
Cu toate acestea, există și tineri dispuși să învețe. „Primul pas este să îmi dezvolt cunoștințele, abia apoi voi avea cerințe”, spune un alt tânăr. Acesta subliniază importanța găsirii unui punct de mijloc între tineri și angajatori: „Noi avem nevoie de ei, ei au nevoie de noi!”
Razvan Iordache, specialist în marketing, sugerează că angajatorii și profesorii trebuie să se adapteze la noile realități ale pieței muncii. El afirmă că este esențial să facem lucruri mai interesante și relevante pentru tineri, pentru a nu rămâne în urmă.
Problema tinerilor șomeri nu afectează doar România, ci este un fenomen întâlnit și în alte state europene, precum Spania, Suedia și Grecia.
