DOCUMENT | Cine a propus, de fapt, modificările controversate din legea integrității? Averile politicienilor rămân tot la secret

Noua lege a integrității, care ar trebui să descurajeze incompatibilitățile și conflictul de interese, a iscat un adevărat scandal în rândul politicienilor. PSD susține că USR a strecurat modificări care avantajează penalii. Documentele consultate de digi24.ro arată însă că unele prevederi pe care acum social-democrații le critică existau și în proiectul redactat de Ministerul Justiției condus de PSD. Averile vor rămâne tot la secret, cel puțin pe actuala formă a legii, și nimeni nu a propus transparentizarea totală a acestora. Noua lege a integrității, care vine cu modificări în privința funcționării ANI (Agenția Națională de Integritate), este jalon în PNRR și trebuie adoptată până la finalul lunii august. A fost lăsată pe ultima sută de metri tocmai din cauză că aduce modificări sensibile, iar partidele au căzut cu greu de acord asupra acestora. Nici acum nu par să se înțeleagă. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri o serie de atacuri la adresa PNL și USR pentru că ar fi modificat proiectul lăsat inițial la Ministerul Justiției de către Radu Marinescu și ar urmări să protejeze „penalii”, fiind cu dedicație pentru Dominic Fritz. „În loc să explice de ce blochează această schimbare, Grindeanu continuă să răspândească ideea falsă că legea ar fi făcută „ca să mă scape”. Este o afirmație lipsită de orice temei. Legea nu produce efecte retroactive, ci reglementează exclusiv situațiile viitoare - lucru pe care te-ai aștepta să îl știe președintele Camerei Deputaților”, a scris Dominic Fritz pe Facebook, reacție la declarațiile liderului PSD. Digi24.ro a comparat cele două proiecte - cel redactat în perioada în care PSD conducea Ministerul Justiției și proiectul transmis la Parlament de către actualul Guvern și modificat ulterior de PNL, USR, UDMR - și vă prezintă principalele diferențe, dar și cine a propus unele modificări controversate. Legea, în actuala formă, nu obligă demnitarii, de niciun fel, să își publice declarațiile de avere (acestea au fost secretizate, printr-o decizie a Curții Constituționale în anul 2025). „Obligația de depunere a declarațiilor de avere si de interese nu atrage publicitatea acestora”, este prevederea care se regăsește în ambele proiecte de lege. Potrivit Snoop.ro, UDMR ar fi cerut ca declarațiile de avere să rămână la secret. Oficial, au invocat motive de constituționalitate. Nici PSD, atunci când era la guvernare, nu propusese desecretizarea completă a acestora, însă venea cu o propunere îmbunătățită. În proiectul inițial, Radu Marinescu propusese o nouă formă a declarației de avere, care s-ar fi numit „declarație de interese financiare”. Prevederea a fost scoasă ulterior din proiectul de lege. Aceasta declarație de interese financiare ar fi fost realizată și publicată de ANI, pe baza declarațiilor de avere și de interese primite, însă nu prezenta sumele fixe din conturi, ci anumite praguri între care se încadrau veniturile politicianulului sau ale demnitarului respectiv. Cu alte cuvinte, în niciuna dintre variante nu ne-am fi întors la perioada de dinainte de 2025, când demnitarii erau obligați să-și facă averile publice. Tot liderul PSD, Sorin Grindeanu, este cel care a acuzat USR că a introdus „praguri privind integritatea”, de două salarii minime brute pe economie. „Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când era vorba despre introducerea unui prag la abuzul în serviciu? (…) S-au cocoțat pe un val de moralitate și se băteau cu cărămida în piept, iar acum afectează controlul ANI asupra averilor demnitarilor”, a spus Grindeanu, miercuri, la Parlament. Pragul despre care vorbește Sorin Grindeanu se referă la interdicția unei persoane de a ocupa funcții publice „până la 3 ani” dacă s-a constatat că s-a aflat în conflict de interese și posibilitatea ca interdicția să fie diminuată, după cum urmează: Prevederea, așa cum a fost prezentată mai sus, este cuprinsă în legea lăsată la minister de Radu Marinescu și a fost preluată și în forma actuală, trimisă la Parlament. În noua variantă apare, însă, încă un prag: dezincriminarea conflictului de interese dacă prejudiciul este mai mic de un salariu minim, dar în anumite situații: Legea prevede numeroase modificări în privința situațiilor prin care un edil poate fi declarat incompatibil cu funcția. Proiectul care acum se află la Parlament prevede că un primar se află în conflict de interese dacă alocă fonduri către firme, asociații sau ONG-uri „care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția, rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv”. Situația stă diferit dacă edilul adoptă un act administrativ care aduce un folos pentru soț sau rude: „Nu se află in situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă al emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale în lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afini până la gradul al Il-lea inclusiv ale acestuia, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință”, se arată în textul legii. Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a declarat joi la Parlament că PSD va depune amendamente pentru a „corecta” legea integrității. În privința declarațiilor de avere, acesta a transmis că, după demiterea Guvernului, a fost alcătuit un grup de lucru din care au făcut parte PNL, USR și UDMR, dar la care PSD a refuzat să mai participe.