Critici dure la adresa Academiei Române după respingerea lui Mircea Cărtărescu
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Critici dure la adresa Academiei Române după respingerea lui Mircea Cărtărescu
Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei și actual membru al CNA, a exprimat critici serioase față de decizia Academiei Române de a respinge admiterea scriitorului Mircea Cărtărescu ca membru corespondent. Bănescu susține că această alegere reflectă o "creatură generică" care credea că a dispărut în ultimii 35 de ani, dar care, în realitate, continuă să existe și să influențeze.
Într-o postare pe Facebook, el a descris Academia ca un loc "îmbâcsit de ultranaționalism post-ceaușist" și "otrăvit de ură față de autentică libertate". Bănescu a subliniat că refuzul de a accepta un scriitor de renume, precum Cărtărescu, denotă o frustrate și ignorare a valorilor culturale reale. "A refuza cu ură proletară, în anul 2025, intrarea în rândul membrilor Academiei Române a celui mai apreciat, tradus și premiat scriitor român actual, Mircea Cărtărescu, dezvăluie fața unei generice creaturi", a declarat el.
De asemenea, Bănescu a avertizat că această atitudine va duce la o creștere a numărului oamenilor de cultură valoroși în afara Academiei, un loc pe care l-a caracterizat ca fiind "plin de umor și umori". El a evidentiat efectele negative ale acestei "creaturi" cu statut public, care ar putea să limiteze și mai mult libertatea de exprimare culturală.
Pe de altă parte, după votul din cadrul Academiei, Rodica Zafiu, președinte interimar al secției de Filologie, a explicat că Mircea Cărtărescu a obținut 73 de voturi, cu un singur vot sub minimul necesar de 74 pentru a fi admis. "Este o mare părere de rău pentru noi, deoarece a fost susținut cu multă căldură de secție", a afirmat Zafiu.
Contestațiile împotriva lui Cărtărescu au venit din partea unor membri ai Academiei, printre care Valeriu Matei și Nicolae Breban, care au considerat că acesta nu are nivelul necesar pentru a face parte dintr-o astfel de instituție.
În spațiul public, au apărut numeroase critici formulate de diverse personalități, inclusiv de scriitorul Gabriel Liiceanu, care a pus la îndoială integritatea și viziunea Academiei conduse de un istoric ce îmbină naționalismul cu mitologia. Această situație de dispută a ridicat întrebări serioase despre direcția și viitorul cultural al României.