Extrema dreaptă folosește muzica și cultura pentru a-și răspândi mesajele radicale

Mesajele extremiste, integrate în muzică, videoclipuri și alte forme culturale ajung la public chiar și fără căutări active, arată un articol publicat de Ashifa Kassam pentru The Guardian. Cercetători europeni atenționează că procesul de radicalizare poate începe „stând pe canapea”, iar metodele folosite de grupările de extremă dreapta vizează estetică, subculturi și influenceri pentru a normaliza astfel de idei în societate.

👉Exemple concrete de propagare prin cultură și subculturi

Videoclipurile germane „Balaclava Kitchen”, în care doi bărbați cu măști de schi și tricouri cu simboluri naziste gătesc vegan, reprezintă un exemplu concret al modului în care extrema dreaptă apelează la producția culturală pentru a-și promova ideile. Canalul a fost închis de YouTube în 2014 pentru încălcarea regulilor, dar fenomenul a continuat să se extindă prin alte mijloace.

Katherine Kondor, cercetătoare la Centrul Norvegian pentru Studii privind Holocaustul și Minoritățile, declară: „Poți deveni radicalizat stând pe canapea.” Ea conduce, în colaborare cu Centrul de Cercetare a Extremismului (C-REX), un studiu în șase țări care arată cum de la trupe muzicale până la meme și influencerii din fitness, elementele estetice sunt folosite pentru a răspândi idei extremiste în Europa.

👉Diversitatea strategiilor de atragere către ideologii radicale

Conținutul propagandistic variază de la trupe care ajung în topurile muzicale din Ungaria, la „tradwives”, femei care promovează roluri tradiționale de gen și antifeminism pe rețelele sociale, ascunzând rădăcinile lor de extremă dreapta. Aceste fenomene culturale devin „porți de acces”, atrăgând persoane către ideologii radicale fără ca ele să-și dorească conștient asta.

Kondor explică că mulți nu aderă la această ideologie dorind neapărat să o susțină, ci sunt atrași de subculturile din jur: „Încep să asculte o trupă care le place foarte mult și încep să meargă la concertele acelei trupe. Apoi încep să cunoască oameni acolo și lucrurile pot escalada în acest fel.” Chiar și afacerile de tip livrări de mâncare asociate unor grupuri de extremă dreapta pot atrage fără să fie percepute ca un pericol.

Greta Jasser, cercetătoare la Institutul pentru Democrație și Societate Civilă din Germania, subliniază că inteligența artificială generativă face posibilă crearea rapidă de imagini, videoclipuri sau muzică cu conținut extremist, fără a mai fi necesară implicarea directă a artiștilor sau operatorilor.

Astfel, strategia grupărilor este veche, dar viteza și amploarea producției au crescut semnificativ. Mai mult, unele conturi pot fi controlate de boți sau persoane care nu susțin neapărat ideologia, ci urmăresc să genereze venituri din vizualizări, ceea ce complică identificarea adevăratelor motivații din spatele conținutului.

Kondor și echipa sa explorează metode de educare a publicului pentru a recunoaște mai bine mesajele și elementele culturale ale extremei drepte, în vederea contracarării răspândirii lor, în contextul creșterii continue a influenței acestei mișcări în societate.