Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Creștinii din România sărbătoresc pe 25 decembrie Nașterea Domnului, iar această zi este marcată de o serie de tradiții ce combină aspectele religioase și cele culturale. Nașterea Domnului este cunoscută prin participarea la slujbe religioase, colindatul, mesele festive și obiceiurile legate de familie, potrivit %source%. Atmosfera sărbătorii este întregită de cadouri, decorul cu brad împodobit și pomana pentru cei adormiți.
Deși colindatul începe în Ajunul Crăciunului, el continuă în prima zi a sărbătorii, când cete de copii și adulți merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului și pentru a aduce urări de bine. Mulți credincioși participă la slujbele religioase dedicate acestui moment important în calendarul creștin, celebrând în mod solemn nașterea lui Iisus Hristos.
Masa festivă este un alt element central al Crăciunului în România, cu preparate tradiționale precum cozonaci, cârnați, răcituri și diverse bucate din carne de porc. Pomana pentru cei adormiți, cunoscută și ca Moșii de Crăciun, include dăruirea de colaci cu lumânare, carne și alte bunătăți, combinând dimensiunea spirituală cu cea comunitară.
Bradul împodobit în Ajun rămâne centrul simbolic al sărbătorii, iar sub el sunt așezate cadouri, aduse de Moș Crăciun. Obiceiurile continuă cu schimbul de urări de bine pentru sănătate, belșug și pace. Copiii umblă cu steaua până la Bobotează, îmbrăcați în costume și purtând coroane colorate, iar colindele ritualice sunt considerate aducătoare de rod și armonie în familie.
În tradiția românească, zilele de 24, 25, 26 și 27 decembrie reprezintă simbolic cele patru anotimpuri, iar vremea din aceste zile este interpretată pentru a anticipa condițiile meteorologice din anul următor. De asemenea, anumite ritualuri și superstiții sunt respectate pentru a aduce noroc și spor în casă, precum primirea în casă a unui bărbat brunet în prima zi a Crăciunului sau evitarea măturatului și scoaterii gunoiului până a doua zi pentru prosperitate.
Abandonul școlar aduce consecințe economice și sociale pe termen lung, afectând atât elevii, cât și societatea în ansamblu, conform unui articol publicat în Jurnalul de Ilfov nr. 786.
În comuna Ștefăneștii de Jos, proiectul de asfaltare din cartierul Vulpe, finanțat integral din bugetul local, vizează reabilitarea a opt străzi și introducerea rețelelor de apă, canalizare menajeră și pluvială. Primarul Mircea Gheorghiță a anunțat că lucrările au fost deblocate după dificultăți administrative și se află în faza de turnare a covorului asfaltic.
Modernizarea lotului DN2 – A2 din Centura București Nord continuă după un parcurs dificil, cu un stadiu de execuție de puțin peste 20%. Primarul Marian Ivan subliniază că proiectul va conecta orașul Pantelimon la o rețea rutieră modernizată, reducând aglomerația și stimulând investițiile.
Blugii dama: versatilitate și stil pentru orice ocazie
