Europa pregătește o alianță militară independentă de SUA în condițiile politice actuale

Liderii europeni discută de aproape șase luni despre impactul acțiunilor lui Donald Trump asupra securității continentului, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este implicat în aceste discuții, potrivit publicației Politico. Concluzia comună este că Europa trebuie să se asigure prin forțele proprii, deoarece Statele Unite nu mai sunt considerate un partener de încredere. Astfel, se conturează o nouă alianță bazată pe o „coaliție a celor dispuși”.

👉 Discuții privind o nouă alianță militară europeană independentă de SUA

Discuțiile recente au arătat că Europa este gata să creeze o alianță militară proprie, în contextul în care Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, au schimbat fundamental poziția față de securitatea europeană. „Este timpul să recunoaștem că America lui Trump nu mai este un partener de încredere – nici în comerț, nici în domeniul securității – și să ne bazăm pe propriile forțe”, au declarat oficiali europeni pentru Politico. Ideea este de a organiza o tranziție ordonată către o nouă realitate în politica transatlantică.

Dacă Ucraina, care deține una dintre cele mai puternice armate din Europa, se alătură acestei coaliții împreună cu Franța, Germania, Polonia, Marea Britanie, Finlanda și alte state, forța comună va fi una semnificativă. Alianța va include atât țări nucleare, cât și non-nucleare, urmând să funcționeze fără a exclude însă colaborarea eventuală cu SUA, însă aceasta nu va mai fi considerată automat.

👉 Organizarea unui grup european de sprijin pentru Ucraina fără implicarea directă a SUA

În ultimele luni, un grup de 35 de țări europene care sprijină Ucraina s-a organizat dincolo de implicarea directă a SUA. Din acest grup s-a desprins „grupul de la Washington”, format din liderii celor mai influente state europene și președintele Zelenski, care au participat în august 2025 la o vizită în capitala americană. Această inițiativă a întărit legăturile dintre lideri precum Keir Starmer, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Emmanuel Macron, Alexander Stubb și Ursula von der Leyen, care comunică printr-un chat privat pentru a răspunde rapid provocărilor cauzate de politica americană a lui Trump.

Chiar dacă aderarea Ucrainei la NATO este momentan blocată, apartenența la o coaliție europeană militară ar permite Kievului să-și coordoneze eforturile defensive și să își asigure sprijinul european direct, într-un context în care garanțiile militare americane nu mai pot fi considerate sigure.

În paralel, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a propus crearea unei „forțe armate europene” permanente, cu un efectiv de 100.000 de militari, și înființarea unui Consiliu European de Securitate care să includă membri permanenți și variabili, inclusiv Marea Britanie. Kubilius a subliniat necesitatea ca Europa să investească în apărare pentru a putea acționa unitar, nu ca o adunare de armate naționale.

De asemenea, în Franța a fost inițiat un proiect de rezoluție pentru retragerea țării din NATO, motivat de revenirea SUA la o politică „imperială neascunsă”, care reduce UE la un rol de vasal. În acest context, politicienii europeni discută în mod privat chiar și despre posibila încetare a sprijinului pentru baze militare americane din Europa, precum și preluarea controlului asupra acestora, ca reacție la acțiunile lui Trump, inclusiv față de Groenlanda.