Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 761, ediția print ”În prezent, la nivelul Direcției Silvie Ilfov au mai rămas 2.588,67 ha păduri derivate, din care total derivate (1.213,3 ha) și parțial derivate (1.375,37 ha), iar acest proces de readucere la tipul natural fundamental s-a oprit aici, întrucât aceste tăieri au fost interzise. În ultima perioadă, urmare a interzicerii tăierilor de îngrijire, Direcția Silvică Ilfov se confruntă cu fenomenul de uscare, și se va intensifica acest proces, iar o lipsă a intervențiilor și aplicării tratamentelor corespunzătoare conform normelor tehnice afectează starea fitosanitară a pădurii, crește riscul apariției bolilor şi dăunătorilor. În momentul apariției unui focar de boli sau dăunători, viteza de propagare a acestora va fi atât de ridicată încât arboretul va claca cu urmări ireversibile din punct de vedere ecologic. Pădurile pe care le avem în prezent în România se datorează generațiilor de silvicultori și profesioniști în acest domeniu și nu activiștilor sau așa-zișilor ecologiști! În concluzie, menționăm că pădurile de pe raza județul Ilfov și a municipiului București sunt gospodărite întocmai conform amenajamentelor silvice, iar protejarea acestora a fost întotdeauna prioritatea generațiilor de silvicultori care au contribuit la o administrare și o gestionare durabilă astfel încât în prezent să ne bucurăm de această resursă”, au transmis reprezentanții Direcției Silvice Ilfov, în cadrul reuniunii recente a Colegiului Prefectural Ilfov. Regenerarea pădurilor, garanţia viitorului trainic al acestora Pădurile administrate de DS Ilfov au un rol de protecție deosebit, dat fiind amplasamentul în imediata apropiere a Capitalei, acestea constituind un adevărat filtru pentru noxe. DS Ilfov administrează o suprafaţă de 19.381 ha fond forestier proprietate publică de stat, din care pe raza judeţului Ilfov 18.737 ha, Călărași 193 ha, Ialomița 81 ha, Giurgiu 19 ha, iar pe raza municipiului Bucureşti 351 ha și are în subordine 3 ocoale silvice: Brăneşti, Bucureşti, Snagov. Speciile şi grupele de specii ce intră în compoziţia arboretelor administrate sunt: cvercinee 56% (din care 27% stejar pedunculat), diverse tari (frasin, carpen, jugastru) 33% (din care 15% salcâm), diverse moi 10% (din care 6% tei) şi răşinoase 1%. Lucrările silviculturale specifice aplicate de către silvicultori urmăresc să respecte atât principiul continuității în timp și spațiu al ecosistemului pădure, cât și al variabilității speciilor. În cadrul ansamblului de măsuri privind gospodărirea corespunzătoare a fondului forestier, lucrările de regenerare au un rol deosebit, atât în ceea ce privește instalarea și menținerea vegetației forestiere, cât și aportul acestora la creșterea productivității arboretelor pentru asigurarea producției de lemn pentru industrie și a lemnului de foc pentru populația din mediul rural și intensificarea funcțiilor de protecție exercitate de acesta. ”Regenerarea pădurilor de stejar reprezintă garanţia viitorului trainic al pădurilor administrate de DS Ilfov, stejarul reprezentând unul din simbolurile noastre naţionale. Se va avea în vedere în primul rând instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere, cât şi a aportului acestor lucrări de regenerare în creşterea productivităţii arboretelor, asigurând astfel continuitatea producţiei de lemn şi intensificarea funcţiei de producţie şi protecţie exercitate de acestea. Principalul factor perturbator al perioadei prezente este faptul că stejarul este în regres continuu, fructificând din ce în ce mai rar şi din ce în ce mai puţin, fapt ce grevează negativ asupra lucrărilor de regenerare”, afirmă specialiștii ilfoveni, adăugând că, anual în pepinierele DS Ilfov se produc puieţi necesari lucrărilor de regenerare. De exemplu, la Pepiniera Cozieni, situată în trupul de pădure Pustnicu, care are o suprafață totală de 10,23 ha, se produc anual minimum 500.000 de puieți forestieri care se utilizează la campaniile de împăduriri. Obiective 2025 Pentru 2025, DS Ilfov și-a propus să asigure integritatea fondului forestier proprietate publică a statului, precum și a fondului forestier aparținând celorlalți deținători, su­pra­fețele pe care le are în administrare, urmărind gospodărirea durabilă a pădurilor din cuprinsul acestora, sporirea calității și funcționalității lor. Silvicultorii vin în întâmpinarea proprietarilor de păduri, oferind servicii de administrare a fondului forestier proprietate privată cu experiența unor decenii de tradiție și profesionalism, pentru menținerea continuității pădurii precum și a obținerii maximului de beneficiu din acestea. Evident, în această perioadă se lucrează la extragerea arborilor uscați din pădurile ilfovene, iar un alt obiectiv permanent îl constituie luarea de măsuri în vederea lichidării ”enclavelor” din fondul forestier, corectării perimetrelor pădurilor și creșterii suprafeței fondului forestier de stat prin schimburi ori prin cumpărare de terenuri, pe bază de acte autentice, în condițiile legii. Pe aceeași linie se situează și preocuparea permanentă de a cumpăra terenuri degradate proprietate privată sau de a prelua astfel de terenuri în cazul donării lor de către proprietari, în vederea împăduririi, cu suportarea cheltuielilor din fondul de conservare și regenerare a pădurilor. De asemenea, se va continua cu asigurarea stării fitosanitare corespunzătoare a pădurilor, prin organizarea de acțiuni necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor pădurii.