Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
În cadrul unei recente dezbateri, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, a evidențiat o problemă gravă în sistemul de sănătate din România: aproape un sfert dintre medicii de familie sunt vârstnici, mulți având vârste de peste 70 de ani. Această situație este mai accentuată în mediul rural, unde deficitul de medici este o problemă cu consecințe directe asupra sănătății populației.
Conform datelor oferite de CNAS, aproximativ 20% dintre medicii de familie au depășit vârsta de pensionare. Mulți dintre aceștia continuă să practice din lipsă de înlocuitori. Dr. Herdea a subliniat necesitatea de peste 1.500 de medici de familie pentru a satisface cerințele întregii țări, dintre care 1.122 ar trebui să activeze în zonele rurale.
La nivel național, peste 300 de comune nu au niciun medic de familie, iar în alte localități un singur medic trebuie să se ocupe de sute sau chiar mii de pacienți. Statisticile arată că, în mediu rural, un medic de familie are în grijă, în medie, 2.300 de locuitori, în contrast cu cei 1.157 care îl servesc în orașe. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației „Salvați Copiii” România, a menționat că doar 47% din localitățile din țară dispun de un număr suficient de medici pentru populația existentă.
Scăderea numărului medicilor de familie a fost dramatică în ultimele decenii. De la aproximativ 14.000 de medici, România a ajuns la doar 9.200. Dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, a avertizat asupra gravității acestei situații, subliniind că deficitul afectează atât zonele rurale, cât și orașele.
Pe lângă criza medicilor de familie, pediatria suferă de asemenea. În prezent, sute de localități, inclusiv zeci de spitale, nu au medic pediatru, ceea ce afectează serios sănătatea copiilor. Dr. Herdea a adăugat că județul Ilfov se confruntă cu zone neacoperite de medici, atât în domeniul medicinei de familie, cât și în ambulatoriu.
Din păcate, România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește finanțarea sănătății, alocând doar 1.600 de euro pe locuitor, în comparație cu o medie de 3.684 de euro în Uniunea Europeană. Această subfinanțare se traduce prin cabinete medicale prost dotate și o lipsă acută de personal medical calificat.
Pentru a face față acestei crize, este nevoie de măsuri urgente. O primă soluție ar fi acordarea de stimulente financiare tinerilor medici care aleg să practice în mediul rural. Aceste stimulente, împreună cu suportul pentru deschiderea și dotarea cabinetele medicale, ar putea atrage tinerii profesioniști să se stabilească în zonele defavorizate, contribuind astfel la reducerea diferențelor de acces la servicii medicale între mediul rural și urban.
O platformă digitală nouă va centraliza informațiile medicale ale pacienților, eliminând birocrația și simplificând accesul la servicii medicale. Aceasta va reduce considerabil timpul petrecut la ghișee și va elimina necesitatea documentelor fizice.
Până vineri, 14 noiembrie 2025, Catedrala Națională a fost deschisă publicului larg, permițând accesul fără a trece prin Sfântul Altar, ceea ce a redus timpii de așteptare pentru pelerini, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române. Această măsură a fost luată după perioada imediat următoare sfințirii picturii în mozaic.
Accesul la servicii medicale pentru prevenția cancerului devine mai facil în România, grație caravanelor mobile dedicate screeningului oncologic. Aceste cabinete medicale se deplasează aproape de locurile de trai ale pacienților, asigurând acces egal tuturor femeilor, indiferent de asigurare sau domiciliu, afirmă ministrul Sănătății, dr.
Reprezentanți din două țări au vizitat Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” și Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești, precum și Colegiul UCECOM „Spiru Haret” din București, exemple importante de bune practici în implementarea proiectelor Erasmus+ și în formarea profesională acreditată.
