Cetățenii România aleg viitorul Parlament: rezultate surprinzătoare la alegerile din 1 decembrie

Pe 1 decembrie 2024, de Ziua Națională a României, alegătorii s-au prezentat în număr mare la urne pentru a decide componența noului Parlament. Rezultatele finale scot la iveală un peisaj politic diversificat, cu șapte partide ce au reușit să încadreze pragul electoral. Această alegere are loc într-un sistem politic în care Parlamentul joacă un rol esențial în adoptarea legilor și în stabilirea guvernului.

Conform datelor centralizate, Partidul Social Democrat (PSD) a obținut cele mai multe voturi, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, ajungând la 21,96% respectiv 22,30%. Acest rezultat, deși o scădere față de alegerile anterioare, le oferă social-democraților conduși de Marcel Ciolacu 86 de mandate în Camera Deputaților și 36 în Senat.

Partidul Național Liberal (PNL) a ocupat locul al treilea, cu 13,20% la Camera Deputaților și 14,28% la Senat, obținând 49 de mandate la Cameră și 22 la Senat. Aceasta reprezintă o pierdere semnificativă pentru PNL, care se confruntă cu dificultăți de conducere în urma disensiunilor interne. Uniunea Salvați România (USR) a obținut un rezultat de 12,40% la Camera Deputaților și 12,26% la Senat, acumulând 40 de mandate în Camera Deputaților și 19 la Senat.

Surpriza scrutinului a fost adusă de două partide noi, Partidul S.O.S. România (7,36% la Camera și 7,76% la Senat) și Partidul Oamenilor Tineri (6,46% la Camera și 6,39% la Senat). UDMR a menținut un rezultat constant în rândul electoratului maghiar cu 6,34% la Camera Deputaților și 6,38% la Senat.

În total, Parlamentul României va avea 331 de deputați și 136 de senatori, iar majoritatea necesară pentru adoptarea legislației se ridică la 234 de voturi. Deși PSD are cele mai multe voturi, nu poate guverna singur și va avea nevoie de aliati.

O posibilă coaliție între PSD, PNL și UDMR, susținută de minoritățile naționale, ar putea asigura o majoritate confortabilă, însă negocierile sunt afectate de tensiunile existente. De asemenea, partidele suveraniste precum AUR, S.O.S. și POT, cu un total de 162 de mandate, s-ar putea organiza într-o opoziție puternică, contestând inițiativele legislative ale unei coaliții pro-europene.

Discursurile de după alegeri au fost marcate de apeluri la responsabilitate și stabilitate. Marcel Ciolacu a subliniat deschiderea PSD pentru dialog cu toate formațiunile democratice, în timp ce Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL, a anunțat susținerea pentru o coaliție largă, incluzând majoritatea partidelor prezente în Parlament.

Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, a pledat pentru un guvern de uniune națională, evidențiind riscurile geopolitice și economice. Liderii AUR au criticat vehement ideea unei coaliții între partidele „tradiționale”.

Analizând viitorul politic al României, specialiștii sugerează că aceste alegeri sunt un punct de cotitură, mai ales în contextul provocărilor internaționale actuale. PSD și PNL par deschiși la negocieri pentru formarea unei coaliții, iar influența UDMR ar putea fi crucială. Rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să depășească divergențele ideologice și personale pentru a asigura o guvernare stabilă sau dacă România va intra într-o nouă perioadă de instabilitate politică.

În urma alegerilor, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a mulțumit alegătorilor pentru sprijinul acordat, subliniind că își va continua munca pentru binele comunității. La rândul său, Hubert Thuma, președintele PNL Ilfov, și-a exprimat gratitudinea față de echipa sa și a promis muncă serioasă în Parlament pentru a apăra interesele cetățenilor.