Obiceiuri și credințe populare în ziua de Crăciun în diverse regiuni ale României
Update 3 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Crăciunul este sărbătoarea Nașterii Domnului, celebrată pe 25 decembrie și cunoscută pentru tradițiile bogate și superstițiile legate de această zi. Potrivit obiceiurilor transmise din generație în generație, aceste practici variază în funcție de regiuni, având un rol important în viața spirituală și socială a comunităților, informează %source%.
👉Ritualuri și credințe legate de dimineața de Crăciun
În credința populară, dimineața de Crăciun este momentul ideal pentru un ritual de purificare. Se spune că spălatul cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care se pune o monedă de argint, aduce protecție, sănătate și prosperitate pe parcursul întregului an. De asemenea, tradiția susține că în ajunul sărbătorii, între miezul nopții și Crăciun, apele se transformă în vin, iar animalele devin vorbitoare.
Poporul crede că, în această zi, cerul se deschide pentru a arăta pe Dumnezeu în sânul sfinților și îngerilor la masă. Se consideră norocoși copiii născuți în zilele de Crăciun sau Anul Nou. Totodată, este esențial să primești și să oferi recompense colindătorilor, altfel viitoarea recoltă și belșugul în casă pot fi afectate negativ.
👉Restricții și practici tradiționale în diferite regiuni ale țării
Biserica creștină interzice munca și câștigul de bani în ziua de Crăciun, punctând că această zi este destinată odihnei și rugăciunii, asemenea unei duminici sau altor mari sărbători creștine. În Bucovina, cu câteva zile înainte, se evită să ai lucruri împrumutate, acestea trebuind returnate pentru liniștea sărbătorilor.
În Moldova, în ziua de Ajun, nu se dă nimic din casă și nici nu se aruncă gunoiul, iar în Banat, focul din casă nu se stinge pentru a asigura un an nou plin de belșug și lumină. În Maramureș, astfel, se aprinde o buturugă mare, numită “buturuga de Crăciun”, menită să țină focul aprins întreaga noapte de Crăciun.
Consolidarea legăturilor între membri comunității se realizează și prin obiceiul colindatului, când oameni din toate vârstele merg din casă în casă pentru a cânta colinde. Acest proces este însoțit de oferirea și primirea de colaci, nuci, mere sau bani, consolidând spiritul generozității și al binecuvântării.
Superstițiile legate de Crăciun, precum evitarea muncii sau necesitatea de a primi colindătorii, reflectă o dublă dimensiune: religioasă și socială. Prin respectarea acestor tradiții, comunitățile își reafirmă credința creștină și valorile comune, menținând vie o moștenire culturală importantă.