Principiile fiscalității prudente, un adevărat ghid pentru gestionarea banilor publici, au fost încălcate în ultimii ani, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. Potrivit digi24.ro, acesta menționează că, în teorie, aceste principii ar trebui să fie cunoscute de orice economist, precum evitarea traiului peste posibilități și menținerea unui buget echilibrat sau cu deficit zero în perioadele de creștere economică.
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Principiile fiscalității prudente, un adevărat ghid pentru gestionarea banilor publici, au fost încălcate în ultimii ani, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. Potrivit digi24.ro, acesta menționează că, în teorie, aceste principii ar trebui să fie cunoscute de orice economist, precum evitarea traiului peste posibilități și menținerea unui buget echilibrat sau cu deficit zero în perioadele de creștere economică.
Lazea amintește că în practică, aceste reguli au fost ignorate prin normalizarea în discursul public a ideii că deficitul de 3% din PIB nu este o limită maximă, ci un nivel acceptabil pentru fiecare an. "Se spune că 3% e o țintă, nu cel mai rău scenariu, iar apoi s-a ajuns la ideea că dacă avem investiții de 15% din PIB, putem trăi cu un deficit de același procent", notează el.
De asemenea, economistul subliniază că al doilea principiu, cel privind creșterea salariilor în raport cu productivitatea, a fost neglijat. "Orice creștere a salariilor peste creșterea productivității duce la inflație, deficit sau depreciere valutară", explică Lazea, care adaugă că în practică, teoria creșterii economice bazată pe salarii mai mari a fost înlocuită de o politică de stimulare a cererii interne, ce a dus la deficit extern.
El explică faptul că, în special pentru profesori și medici, creșterea salariilor este justificată, chiar dacă această politică încalcă principiile fiscale. Nicăieri în discursul public nu se precizează clar că aceste salarii și pensii mari sunt susținute pe termen scurt sau din venituri temporare, precum creditele externe. Lazea atrage atenția că pensiile din Pilonul 1 sunt finanțate din contribuțiile curente ale salariaților de astăzi, ceea ce înseamnă că, atunci când aceștia vor deveni pensionari, pensiile vor fi plătite tot din contribuțiile următoarelor generații.
Potrivit aceluiași surse, un alt punct important discutat de Lazea vizează faptul că sumele destinate pensiilor au fost crescute discreționar, peste fondurile provenite din contribuții. "Se vorbește mereu despre bani la buget pentru creșteri masive de pensii, dar nu se menționează faptul că acei bani sunt doar pe hârtie, având în vedere deficitul bugetar de ani buni", notează economistul. În plus, acesta subliniază riscul de a relata creșteri de pensii și salarii fără surse interne de finanțare solide, bazându-se pe credite externe, care pot fi retrase în orice moment.
În concluzie, Lazea arată că, în realitate, cheltuielile cu salariile bugetarilor și pensiile depășesc 80% din veniturile fiscale ale statului, într-un context în care acestea sunt printre cele mai mici din Europa, cu excepția Irlandei. Toate aceste practici contravin principiilor de bază ale prudentei fiscale, avertizează oficialul BNR.
