Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Ajunul Crăciunului reprezintă ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Crestinortodox.ro menționează că această zi este marcată prin post aspru și numeroase tradiții religioase și populare, care pregătesc sufletește și simbolic sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
Potrivit crestinortodox.ro, Ajunul Crăciunului este o zi de post strict, ultima din cele patruzeci de zile ale Postului Nașterii Domnului. În această zi, se săvârșesc „Ceasurile Împărătești” și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare împreună cu Vecernia, iar în timpul slujbelor se citesc profeții din Vechiul Testament despre Nașterea Domnului.
În dimineața Ajunului, primii care pornesc să colinde sunt copiii și tinerii, fiind primiți cu mere, nuci, covrigi și turtele numite „Scutecelele lui Hristos”. Deoarece postul continuă până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, colindătorii sunt primiți cu daruri de post, cum ar fi nuci, fructe sau produse de panificație fără ingrediente de origine animală.
În zonele rurale, Ajunul Crăciunului este însoțit de multe tradiții vechi, transmise din generație în generație, care simbolizează pregătirea pentru venirea Mântuitorului. Gospodinele pregătesc covrigi și colaci cu forme simbolice, amintind de mâna Crăciunesei care, conform unei legende populare, a fost pedepsită după ajutorul oferit Maicii Domnului la nașterea Pruncului.
În această seară se pregătesc și turtele numite „scutecele Domnului”, stropite cu apă călduță și îndulcite cu zahăr, nucă sau semințe, având semnificație religioasă. Casele sunt împodobite cu crenguțe de busuioc, mentă sau levănțică, considerate aducătoare de bine, iar coșurile sunt măturate, iar cenușa aruncată la rădăcina pomilor pentru a asigura rod bogat în anul următor.
Mai multe superstiții sunt respectate în Ajunul Crăciunului pentru a aduce noroc și sănătate în anul care urmează. Se spune că masa lăsată întinsă toată noaptea, cu colăcelul înfipt cu cuțitul și grâul pus sub fața de masă, atrage belșug. Focul din vatră nu se stinge, iar credința populară spune că în noaptea de Crăciun cerurile se deschid și rugăciunile rostite la miezul nopții au o putere specială.
Totodată, în Muntenia, Oltenia și Banat, gospodinele prepară un aluat special pentru a proteja animalele de deochi și a le asigura sănătatea pe tot anul. Fetele nemăritate pot visa ursitul dacă țin post în Ajun, iar lucrurile împrumutate trebuie aduse acasă înainte de această zi pentru a evita pierderile în anul următor.
Potrivit unui articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 785, Centrul Cultural „Ion Manu” din Otopeni a găzduit între 17 și 21 decembrie un program complex care a reunit diverse genuri artistice.
Energia regenerabilă este obținută din surse naturale precum soarele, vântul și apa, care se reînnoiesc constant. Aceasta reprezintă o alternativă curată la combustibilii fosili, având un rol important în reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În biserica din Săbăreni, a avut loc o slujbă specială de Sfantul Maslu, un ritual important al Bisericii Ortodoxe, menit să aducă vindecare sufletească și trupească prin harul lui Dumnezeu. Potrivit jurnaluldeilfov.ro, această ceremonie este de obicei oficiată de mai mulți preoți și este însoțită de rugăciuni pentru iertarea păcatelor și alinărilor credincioșilor.
Petru Luhan, CEO al EMAS Business Consulting, a subliniat importanța unui nou program de finanțare nerambursabilă destinat microîntreprinderilor din București-Ilfov, care oferă o oportunitate unică pentru antreprenori de a obține sprijin financiar fără a recurge la împrumuturi bancare. Acest program urmează să înceapă în perioada 27 ianuarie - 10 februarie 2025 și are un buget total de peste 37,6 milioane de euro.
