Update 12 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.
Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.
Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.
În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.
În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.
Programul artistic dedicat sărbătorilor de iarnă a reunit peste 450 de copii din mai multe școli și grădinițe din județ, care au prezentat colinde tradiționale pline de emoție și energie. Evenimentul a debutat cu micuții din învățământul preșcolar și a continuat cu elevii din ciclul primar și gimnazial, conform unei relatări din Jurnalul de Ilfov.
Cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului, biserica din Parohia Sudiți a adunat credincioși, elevi, profesori și oficialități locale, oferind o seară plină de emoție și spiritualitate. Evenimentul a inclus colinde, poezii și daruri oferite copiilor, într-un cadru în care tradiția și generozitatea și-au dat mâna, după cum Jurnalul de Ilfov relatează.
Slujba de hram a bisericii din Cartierul Studio a fost o manifestare de profundă spiritualitate și credință, potrivit Jurnalului de Ilfov. Evenimentul a reunit credincioșii în rugăciune într-un lăcaș îmbogățit cu armonia glasurilor preoților și ale corului, reflectând solemnitatea Sfântului Daniel, ocrotitorul bisericii.
Festivalul de colinde organizat în județul Ilfov a oferit o serie variată de momente artistice susținute de copii și elevi din mai multe localități. Potrivit Jurnalului de Ilfov, programul a fost prezentat de Ovidiu Sebe, președintele Asociației Culturale Brănești, și Casa Corpului Didactic Ilfov, care au marcat astfel o tradiție ce aduce împreună comunitatea educațională și colindătorii.
