Mii de puieți prind rădăcini sănătoase în Ilfov
Recent, s-a desfășurat o acțiune de plantare în județul Ilfov, în cadrul căreia au fost plantați 10.000 de puieți de salcâm, ulm și frasin pe o suprafață de 2 hectare. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat că în ultimii patru ani comunitatea locală a colaborat pentru a dezvolta proiecte benefice tuturor generațiilor și a mulțumit cetățenilor pentru sprijinul acordat. "Am avut sprijinul vostru. Ne-am consultat, am comunicat și am găsit soluții. Asta se întâmplă într-o comunitate puternică. Avem și sprijinul colegilor mei - doamna senator Nicoleta Paulic a fost alături de noi", a spus Thuma.
Olivia Ciobanu-Oprescu, administratorul public al județului, a evidențiat că această inițiativă, desfășurată pe 9 noiembrie, continuă eforturile din toamna anului trecut, când au fost plantate alte 2 hectare de vegetație. "Puieții plantați au prins rădăcini, iar pădurea-parc capătă contur. Este un proiect de suflet care se implementează în Ilfov și pe care președintele Thuma își dorește foarte mult să-l dezvolte responsabil", a adăugat aceasta.
De asemenea, Mihai Nicu, coordonator al proiectului "Plantează în România", a mulțumit tuturor celor implicați. "Oamenii faini care contribuie la o natură mai sănătoasă sunt esențiali pentru succesul acțiunilor de genul 'Plantăm la Cernica'", a menționat el.
În România, pădurile acoperă 28% din suprafața țării, servind nu doar ca refugiu pentru biodiversitate, ci și ca resursă vitală pentru societate. Acestea oferă lemn pentru construcții și căldură, protejează împotriva alunecărilor de teren și inundatiilor, și joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon din atmosferă.
În perioada 2001-2022, pădurile din România au absorbit între 69 și 73 de tone de CO2 anual, conform Global Forest Watch. Cu toate acestea, această capacitate a început să scadă din cauza schimbărilor climatice, valurilor extreme de căldură, poluării și defrișărilor. Continuarea acestui trend poate duce la efecte devastatoare precum desertificare, pierderea habitatelor și o capacitate redusă de captare a dioxidului de carbon de către păduri.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
